Serenella Padurariu: O scară princiară

O fascina scara din vechiul conac. Îţi fura privirea de cum o vedeai unduindu-se până sus ca o femeie frumoasă ce nu privea niciodată înapoi ademenită de ceva ce-i ţintuise privirea şi-i purta paşii ca în transă. O scară princiară cu trepte de marmură, cu balustrada din fier forjat într-o dantelărie ce te ducea cu gândul la ferestrele gotice, dantelărie acoperită cu lemn roşu de mahon. Scara asta nu putea duce decât sus, foarte sus. Urcă, m, părea că îi spune răsucirea spiralată cu capătul în cochilia de vitralii a catului superior.

Prima treaptă răsună ciudat. Nu o cunoştea, nici ea nu ştia unde duce, nu ştia cum vor fi celelalte, nu ştia dacă vor fi multe sau dacă la un moment dat va avea nevoie de sprijin pentru a le urca ştia însă că le va urca pe toate, una câte una, până la capăt, până sus chiar dacă va trebui să urce câte două trepte deodată sau va trebui să zăbovească mai mult pe una dintre ele. Prima treaptă era importantă, singura pe care nu puteai păşi de două ori, ca o temelie din casa scării paşilor spre înalt. Mângâie lemnul balustradei, rece, distant, ca un iubit părăsit brusc ce-şi îmbrăţişează noua cucerire fără să simtă nimic, fără să mai vrea să simtă ceva, absorbind totuşi cu nesaţ căldura palmei. Numără treptele peste umbra ce stătea agăţată de ultima treaptă. Le numără de două ori. Nu ieşeau la socoteală, trebuiau numărate păşind. nu mai ştia unde pusese piciorul tot privind în sus dar ştia că era pe primele trepte. La mijlocul scării se opri şi se aşeză jos. Nu te grăbi, părea că îi spune pendula leneşă din hol dar ce mai era urcuşul fără graba primilor paşi? Privit de sus holul lung, dreptunghiular, părea doar un pătrat mic. Matematică imposibilă. La fel de imposibil cum este să auzi o pereche de pași când tu stai jos cu piciorele cocoțate pe balustradă. Pașii erau hotărâți, vocea avea un zâmbet căprui, zâmbea cu ochii, şi o mână fermă. Se opri în capătul scărilor cu mâna ținând strâns balustrada.

- Mademoiselle?

- Aici sunt.

- Ce faci acolo?

- Am găsit o scară.

- Şi unde duce?

- Spre mansarda de unde se vede cerul.

Imagine: via Internet