Locul oamenilor a
fost cerneala
ce povestea
despre o insulă.
Când ea s-a
terminat
toate cuvintele
de care aveam nevoie
au fost exilate
acolo.
Nimeni nu
protesta,
nimeni nu voia să
vadă nimic.
Aşa au dispărut
cerul, dragostea,
oglinzile de suflet.
Lumea se prefăcea
că trăieşte,
noi că murim.
Eram ultimii
îndrăgostiţi
din oraşul cu
blocuri de piatră,
ne-au salutat câteva
litere rătăcite,
străzi fără nume
au hotărât
să ne declare
cetăţeni de onoare
dar noi făceam
planuri de fugă.
Azi dimineaţă am
găsit o tarabă cu vise.
Pregăteşte
valiza, iubite!
Ne aşteaptă
corabia plină de cărţi
şi de nori.
Am cumpărat o
insulă
cu banii tăi de
ţigări.
© SP
Imagine:
Christian Schloe, Brighter Days Ahead